- Dettagli
- Visite: 899
Naşterea Domnului în penitenciarul din Torino
“Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu,.....Căci în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.” Matei 25, 31-46
Ca în fiecare an, cu ajutorul Bunului Dumnezeu şi cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, bucuria Naşterii Domnului a fost adusă și în Penitenciarul „Lorusso e Cutugno” din Torino.
Sfânta Liturghie a fost săvârşită cu acest prilej în limba română şi italiană de părintele Gabriel Burcescu și părintele Iustin Androne de la Parohia „Sfânta Cruce” – Torino II, părintele Eugen Bînzari de la Parohia „ Sfântul Mucenic Emilian din Durostor ” - Orbassano și părintele Paul Porcescu de la Parohia „Sfântul Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu” – Settimo Torinese.
În jur de 40 de deținuți femei şi bărbaţi din toate pavilioanele, au participat la Dumnezeiasca Liturghie, iar cei ce s-au spovedit în perioada în care preoţii au vizitat penitenciarul , au primit mângâiere prin împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului .
De asemenea cu Trupul și Sângele Domnului s-au împărtășit și alți deținuți din “pavilioane speciale” care nu puteau fi aduși la biserica dar la care preoții au avut acces să îi spovedească iar apoi să le aducă Sf. Împărtășanie.
După Sfânta Liturghie s-au cântat colinde tradiţionale, ce au adus raze de lumină în privirile obosite de atâta tristeţe şi lacrimi vărsate pentru timpul nepetrecut alături de cei dragi .
În cuvântul de învăţătură, părintele Gabriel Burcescu i-a îndemnat pe cei prezenți ca Înainte de toate, să se lase judecaţi de milostivirea şi de dreptatea lui Dumnezeu.... căci El n-a venit pentru a condamna pe nimeni, ci pentru a mântui şi a căuta ceea ce era pierdut, pentru a vindeca rănile noastre, pentru a ne ridica din căderile noastre, pentru a ne face să conştientizăm răul nostru, dar mai ales pentru a spune fiecăruia dintre noi: «Ridică-te şi umblă»". "Cuvântul lui Dumnezeu, pe care voi îl ascultaţi şi îl primiţi este răspunsul lui Dumnezeu la cererile voastre, dar şi lumină pentru drumul nostru aceste momente sunt un dar de la Dumnezeu şi că „ El vine în orice loc după făptura Sa dragă aducând pace şi bucurie, însă, ca să le primim , trebuie să ne deschidem inimile şi să luăm decizia de a începe un nou drum împreună cu El, drum ce nu se va mai opri niciodată la jumătate...” .
De asemenea , fraţii şi surorile din penitenciar au primit daruri oferite de credincioşii Parohiei „Sfânta Cruce”: cruciuliţe, calendare şi pacheţele cașcaval, Kaiser și cozonac.
Mulțumim Domnului și Administrației Penitenciarului pentru posibilitatea de a putea fi prezenți în fiecare zi de marți în Capela Închisorii, purtând mereu un pic de mângâiere celor închiși.
A consemnat , părintele Paul Porcescu
- Dettagli
- Visite: 682
Activități desfășurate de parohia Palermo în luna decembrie 2019
Fotografii de la activitățile desfășurate de parohia Palermo în luna decembrie 2019
1 Decembrie
8 Decembrie
Lucru manual
Colinda
Împodobirea bradului
Serbare
În satul lui Moș Crăciun
{gallery}2019/956 2019.12.30.palermo/7{/gallery}
- Dettagli
- Visite: 1409
Turneul de colinde-Lombardia 1
Bucuria colindelor a fost purtată in aceasta perioada de pe buzele colindătorilor in inima gazdelor ce și-au deschis porțile cu drag, parohiile Pavia ,Stradella și Lodi , participând la un “marș” înviorat de dorința credincioșilor de a continua ideea de-a ne face urările de “Hristos se naște” în fața altarelor noastre, pe rând.
În spiritul acesta am alăturat in inimile noaste și pe cei mai puțin bucuroși in aceasta perioada, familii sosite din Romania cu copilași bolnăviori la spitalul “San Matteo”- Pavia- secția de oncologie pediatrică.
Un strop din liniștea și nădejdea noastră speram sa fi rămas și acestor oameni încercați iar celor pe care Dumnezeu ii tine sănătoși sa le dea inima larga și către cei ce nu le mai au pe toate.
- Dettagli
- Visite: 746
Parohia „Cuv. Ioan de la Prislop” din Marcellina a făcut daruri de sărbători mai multor familii nevoiașe din România
„Dăruind vei dobândi”! Cu acest principiu, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan, al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, comunitatea ortodoxă românească din Marcellina, ocrotită de Cuviosul Ioan de la Prislop, a bucurat sufletele a 10 familii nevoiașe din România.
Credincioșii comunității din proximitatea cetății eterne au răspuns invitației de a face o colectă de Crăciun pentru nevoiași și au reușit astfel să distribuie aproximativ 1700 de kilograme de alimente neperisabile, articole de igienă casnică, la 10 familii nevoiașe din România, toate dintre acestea având cel puțin 5 copii, cea mai numeroasă numărând chiar 11 copilași.
Slavă lui Dumnezeu pentru toate!
- Dettagli
- Visite: 759
Tradiții populare de Anul Nou în Parohia ”Toți Sfinții” din Milano Nord-Monza
Prilej de mare sărbătoare în satul românesc este întâmpinarea Anului Nou, când se merge cu sorcova, cu plugușorul, cu buhaiul sau cu semănatul și au loc numeroase manifestări mimice și dramatice populare care derivă din practici străvechi, ale căror origini ne trimit la istoria noastră precreștină.
Sărbătorile de iarnă sunt cele mai populare printre români, datorită numărului mare de tradiții existente în toate regiunile țării. În Parohia din Milano Nord Monza în ziua de 29 decembrie 2019, la îngemănarea între ani, consilierii și credincioșii parohie noastre au organizat o serie de tradiții de Anul Nou. Este vorba de Plugușor, dansul Cerbului, Ursului, Caprei și Căiuți de la Sarafinești. O să încercăm să spunem câteva cuvinte despre aceste obiceiuri de iarnă. În ajunul Anului Nou, în Moldova și Muntenia, cete de flăcăi şi de bărbați de curând însurați pleacă cu Plugul. Acesta este un străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, „Plugușorul” a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoței, însă plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor.
Cerbul în mitologia populară româneasca simbolizează dreptatea, puritatea, iar la vechii traci era simbolul soarelui și este specific în zona Hârlăului și Sucevei. Cerb este caracterizat prin frumusețea coarnelor, la care se adaugă mărgele, beteala, ciucuri (canafi) din lâna, panglici multicolore, etc. Zona Cucutenilor, leagănul al civilizației, ce a evoluat între anii 5.000-3.500 î. d. Hr., în spațiul carpato-danubiano-pontic este considerată cea mai veche Vatra a Europei. Unul dintre obiceiurile autentice ale Cucutenilor, unic de altfel în întreaga Moldovă, este cel al „cerbului“, un ritual în care fantasticul se împletește cu credința omului simplu în puterea animalului suprem şi bucuria învierii acestuia la viaţă. Cerbul este socotit un animal magic de oamenii locului, moare şi învie în timpul dansului-ritual, care slăvește izbânda vieţii asupra morții prin salturi viguroase şi strigăte de bucurie. Când cerbul se îmbolnăvea, oamenii apelau la vraci pentru a-l descânta, apoi se vindeca.
Așa cum afirmă Romulus Antonescu în Dicționarul de credințe, ”În unele variante ale baladei „Meșterul Manole”, pruncul părăsit este crescut și alăptat de ciutele fecunde, în doine, haiducul rănit de semenii lui se înfrățește cu căprioara; trăind în adâncimile sacre ale codrului, fiind pure și nepătate, cerbul și ciuta polarizează numeroase atribute pozitive, benefice; de aceea, ele dispun de un surplus de sacralitate, fapt care le acordă un surplus de prestigiu și autoritate; ele sunt animale „curate”, exemplare, animale „puternice” și fecunde, donatoare de energie și bunăstare; această determinare mitologică explică importanța căprioarei și a cerbului în tradiția populară românească”.
Umblatul cu Capraține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfățișării pestrițe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou. Cercetătorii presupun că dansul caprei, precum şi alte manifestări ale măștilor zoomorfe, întâlnite în satele românești la vremea Crăciunului provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morții şi renașterii divinității.
Umblatul cu Ursuleste întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou și este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui urs, însoțit de muzicanți şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje. Ursarii poartă pantaloni albaștri, cu dungă tricoloră pe margine, cămașă roșie, legată cu două curele pline de zurgălăi, sunt încălțați cu opinci din piele de porc, cu moţ sau ciucure roșu în vârf, iar pe cap poartă un coif. Din punct de vedere simbolic albastru este cerul, iar roșu sângele vărsat în lupte. În sunetul tobelor sau în armonia muzicii de fluier ursul imită pașii legănați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
Datinile românilor de la sate reprezintă o continuă sursă de inspirație pentru artiștii români și străini din diferite domenii, precum muzica, moda sau decorațiunile interioare. Chiar dacă sunt obiceiuri ce țin mai mult de tradiția laică, este bine să le păstrăm, pentru că sunt o memorie a istoriei noastre, iar cine nu are trecut nu poate înțelege prezentul și nu crede în viitor.
Pr. Pompiliu Nacu
