Dettagli

Visite: 1473

În ajutorul celor din nevoi …. Parohia din Montecatini Terme

Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei și prin purtarea de grijă a Preasfințitului Părinte Episcop Atanasie de Bogdania, parohia Sf.Mc. Pelaghia din Montecatini Terme, prin preotul paroh Matei Tulan, epitropul Hantatuc Nelu și asistentul medical Gheorghiță Ciobanu, săptămâna aceasta au fost alături de frații noștri români, italieni dar și alte naționalități, distribuind în mod gratuit peste 4 tone și jumătate de alimente, produse de igienă, medicamente și cele necesare duhovniceşti, respectiv: aghiasmă, anaforă, untdelemn sfințit şi cărți de rugăciune.

Cu acordul și prin colaborarea cu autoritățile locale, respectând cu strictețe măsurile de igienă impuse: mănuși, mască de protecție și dezinfectanți, au primit ajutor peste 70 de familii aflate în dificultate, dintre care 40 de persoane au necesitat îngrijiri medicale.

S-au parcurs peste 700 km, au fost 7 zile foarte grele cu o încărcătură emoțională zdrobitoare, văzând suferința, neputința, teama și greutățile greu de imaginat prin care trec semenii noștri în aceste timpuri grele, izolați la casele lor.

Au fost zile în care porneam la ora 5:00 dimineața, se duceau ajutoare, creștinii primeau Sfintele Taine, erau consultați medical și apoi ne întoarcem noaptea târziu, pe la ora 22:00, așteptați de familiile noastre îngrijorate.

Mesajele de ajutor începeau să vină tot mai multe, tot mai mulţi aflaţi singuri şi neputincioşi, departe de biserică, casă şi familie, căutau o alinare din partea cuiva pentru sentimentul de nesiguranţă şi abandon, voiau să ştie că cineva are grijă şi de ei, aici în italia, dar cu gândul la părinţii şi copii lor aflaţi în românia.

Vedeai pe chipurile lor lumina sfântă, Dumnezeu le-a ascultat rugăciunile, aveau o speranţă, o nădejde la Maica Domnului puternică, ca împreună, uniţi, vom trece şi peste această încercare dar cu un sentiment apăsător de a face o schimbare în viaţă.

 Acest lucru ne face şi pe noi mai puternici, ne rugăm Tatălui ceresc să ne întărească pe toţi, pentru a răspunde fiecare după putere, solicitărilor tot mai multe venite, din strigătul de ajutor al semenilor aflaţi în necaz, ajutaţi bineînţeles şi de rugăciunile dumnevoastră.

Dumnezeu şi Măicuţa Domnului să ne ocrotească şi să ne întărească pe toţi!

Dettagli

Visite: 1660

ȘCOALA PAROHIALĂ...ALTFEL

„PE URMELE SFÂNTULUI MEU OCROTITOR” în Parohia Imola

În săptămână a doua a Postului Mare, vreme în care copiii Școlii Parohiale stau în casă datorită restricțiior impuse, am crezut de cuviință să propunem, la distanță,câte o activitate catehetică pe săptamână, care să ne țină atenți și la cele duhovnicești și, de asemenea, să ne țină aproape unii de alții.

Așadar, am propus copiilor două activități: una în care i-am îndemnat la rugăciune pentru copiii și oamenii care suferă din pricina acestui virus, subliniind importanța implicării  micului creștin în ajutorarea aproapelui, prin rostirea rugăciunii "Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, mântuiește-ne pe noi și toată lumea ta",în fiecare dimineață și seară înaintea Sfintelor icoane din casele lor.

Iar, ca activitate practică le-am propus proiectul "Pe urmele Sfântului meu ocrotitor" prin care i-am îndemnat să deseneze icoana Sfântului lor ocrotitor și, de asemenea, să adreseze Sfântului ales câte o scrisoare sau o poezie. Toate lucrările copiiilor au fost trimise prin e-mailul parohiei noastre și le-am așezat într-un frumos film video, iar apoi vor fi publicate în revista parohială, pe care copiii și familiile lor, prin intermediul tehnologiei, o pot vedea.

Răspunsul copiilor a fost unul îmbucurător și încurajator pentru aceste vremuri de încercare, cu atât mai mult  cu cât în fiecare poezie șiscrisoare adresate Sfinților ocrotitori, copiii mulțumeau pentru darul familiei și cereau Sfinților ocrotire și însănătoșire tuturor.

Slavă Domnului pentru toate!

Psa Mihaela Gârboan

Dettagli

Visite: 1999

Timpuri noi … proiecte noi …

Sfântul și Marele Post a pogorât peste toată lumea ortodoxă și peste parohia noastră de la Trento. Începusem deja a ne pregăti de niște săptămâni speciale în viața noastră: un altfel de program, un altfel de rugăciuni, o altfel de dispoziție și o altfel de cateheză – atât pentru cei mari, cât și pentru cei mici. Dar nici prin vise sau cele mai fantastice scenarii, nu ne-am putut imagina cât de ALTFEL poate fi. Primul lucru care a “dispărut” a fost – cateheza cu toate “ramificațiile” ei : copii isteți și activi, pupături și îmbrățișări, rugăciuni recitate în cor, mii de întrebări și răspunsuri și gustărica de la sfârșitul lecțiilor savurată împreună. Apoi, ca într-un vis urât, ne-am pomenit la ușa bisericii, dar pe partea cealaltă, adică … afară. E groaznic să te tragă copiii de poale și să nu știi a le răspunde la “ de ce părintele nu deschide să mergi la Doamne-Doamne?” sau “de ce s-a supărat părintele pe noi?”.

Dar dacă Dumnezeu a îngăduit să se întâmple toate acestea, ne-am propus, să facem măcar ceva pentru a le fi de confort atât copiilor, cât și părinților.

I-a adunat părintele paroh pe toți copiii școlii parohiale, ca pe pui sub cloșcă, într-un singur grup WhatsApp și am început să ne dăm întâlnire zilnic. Știm, că au și teme pentru școală și alte alte ocupații, dar totuși am îndrăznit să-i “provocăm” și la cele duhovnicești.

Încă sunt în lucru la niște proiecte cum ar fi “Pe urmele sfântului meu ocrotitor” – concurs de desen/icoană plus o scrisoare sau poezie adresată sfântului ocrotitor sau „Cum îmi petrec timpul rămânând în casă”, sau „Înveselește-i pe prietenii tăi cu un cântecel”. Dar ne bucurăm și dăm slavă lui Dumnezeu ca carul s-a urnit și copiii sunt foarte receptivi. Ieri au dat buzna cei care cântă la un instrument muzica în înregistrări video, din urmă i-au ajuns mesajele audio, apoi au început a ne bucure desenele. Facem și noi, ce credem că e mai bine și mai prielnic în această perioadă: am recapitulat și le-am mai trimis încă o dată, toate rugăciunile învățate de la începutul anului, vizionăm filmulețe cu desene animate mai de suflet și ...cu Dumnezeu înainte!

E o încercare și pentru copii, dar și pentru noi. Vorba românească „Numai când pierzi, realizezi ce ai avut” – am început a o înțelege și a o trăi.

Noi sperăm și ne încredem în mila lui Dumnezeu. Dumnezeu – n-ar fi Dumnezeu, dacă ne-ar abandona.

Îmbrățișăm toată poporul suferind, oriunde s-ar afla, și suntem încrezători că împreună vom izbuti. Dar numaidecât - împreună cu Dumnezeu!!!

Dettagli

Visite: 3034

Canicatti. „Eu stau acasă” slujind semenilor. Liturghia nevăzută

Cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române şi în deplin acord cu respectarea întocmai a măsurilor guvernamentale italiene (Decretul Consiliului de Miniștri din 11 martie 2020) de prevenire a efectelor molimei (COVID 19) ce s-a abătut asupra lumii, cu supra de măsură peste Italia, preoția noastră creştin ortodoxă află acum noi forme și valențe ale străvechii sale slujiri pentru lume.

La Canicatti în Protopopiatul Sicilia, aşezământul social „Sfânta Filotea" este pus la dispoziție persoanelor fără adăpost, dar neinfectate, pe toată perioada carantinei (autoizolării) dimpreună cu oferirea hranei și a celor necesare traiului, în deplin respect față de măsurile socio-sanitare impuse de lege.  Patru copii, doi de 14 și 16 ani și doi de 5 și 8 ani, ai căror părinți nu se pot întoarce deocamdată din țară (România) sunt în supravegherea și grija noastră la domiciliul lor.    

Credincioșii pe care îi cunoaștem și ne cunosc dar nu posedă carduri de plăți sau nu se pricep sunt ajutați în procurarea celor necesare, prin curieri specializați, făcând noi în locul lor comenzi și plăți online. Zilnic este oferită prin mijloacele tehnice, clasice și virtuale, consiliere pastorală celor doritori, putând spune astăzi că, deși apropierea fizică ne lipsește, suntem mult mai apropiați sufletește decât în timpurile libertății de mișcare. Liturghia nu s-a oprit ci doar se manifestă altfel. Ne străduim să ascultăm de Mântuitorul Iisus dar și de episcopul nostru, Preasfinţitul Siluan, care astăzi spun, ca și cândva: „dați-le voi (eu și preoții cei dimpreună cu mine) să mănânce”. Mai trebuie adăugată o remarcă: toți, sau aproape toți, cei mai mici slujitori, Episcop, preoți și diaconi, am acceptat, în Italia, provocarea acestui nevăzut război. Pentru toate acestea dăm slavă lui Dumnezeu care ne copleșește cu darurile Sale. Amin.