Dettagli

Visite: 994

Praznicul Adormirii Maicii Domnului la Settimo Torinese

Fotografii - Praznicul Adormirii Maicii Domnului la Settimo Torinese

Dettagli

Visite: 1365

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului - Forlì

   După cum spune Eclesiastul: „Pentru orice lucru este o clipă prielnică şi vreme pentru orice mișcare de sub cer” (Ecl. 3:1), e vremea să înălțăm rugăciuni Maicii Domnului, cu mai multă râvnă și mai multă dragoste acum, în zi de mare sărbătoare.

   La miez de noapte, credincioșii din parohia Forlì se adună pentru a aduce rugăciuni și mulțumiri, Celei care dăruiește haina nemuririi celor ce o cinstesc, prin săvârșirea Sfintei Liturghii.

   În cuvântul de învățătură, părintele paroh ne vorbește despre smerenia și cumințenia Născătoarei de Dumnezeu și ne îndeamnă ca, la fiecare pas al vieții, să ne întrebăm dacă acțiunile și dorințele noastre sunt sau nu bineplăcute Domnului; să încercăm să urmăm modelul Celei pline de har, după cum însăși Sfânta Fecioară Maria căuta să împlinească Legea lui Moise. Tradiția spune că atunci când Maica Domnului a citit pasajul din Isaia (7:13) "iată fecioara în pântece va lua și va naște fiu, și vei chema numele lui Emanuil", inima ei s-a aprins de dragoste și, rugându-se cu toată ființa ei, cerea : "O, Doamne, Dumnezeul părinților mei, învrednicește-mă să devin slujitoarea femeii care îl va aduce pe Emanuil în lume". Adeverind cuvântul Domnului care ne spune că cel "care va vrea să fie mare între voi, să fie slujitor al vostru” (Mc. 10:44), arhanghelul i s-a arătat Fecioarei Maria și i-a spus: "Bucură-te cea plină de har, Domnul este cu tine: binecuvântată ești tu între femei", adică nu slujitoare vei fi, ci însăși Maica Lui. Tot așa și noi să ne rugăm Maicii Domnului și Tuturor Sfinților să mijlocească pentru noi să primim cu inimă mulțumitoare tot ceea ce ne este mântuitor, să ne folosim de vreme, să facem fiecare clipă prielnică pentru întoarcerea noastră, pentru aprinderea noastră pentru Hristos.

Neamurile neamurilor te fericesc pe tine, cea pururea fericită, și puterile cerești te laudă, ca pe ceea ce ai împreunat cele de jos cu cele de sus, ceea ce ești binecuvântată între femei, chemarea lui Adam celui căzut.

Pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim!

Dettagli

Visite: 861

"Bucurie și Creație"- A Vl-a Întâlnire a Școlii de Vară - NEPSIS Settimo Torinese

Sâmbătă, 8 august 2020, în Parohia "Sf. Ioan de la Râşca şi Secu", din Settimo Torinese, a avut loc cea de-a șasea întâlnire a cursurilor gratuite în aer liber, ale "Școlii de Vară".

Tinerii NEPSIS alături de coordonatorii lor, Valentin și Mădălina, cu binecuvântarea Pr. Paul,  au desăvârșit icoana Mântuitorul Nostru Iisus Hristos, umbriți fiind de Praznicul Schimbării la Față.

Arătarea Domnului s-a reînnoit într-o intimitate asemănătoare către cei mai mici și mai curați copilași care au venit către Sfânta Biserică și Domnul în marea Sa milă le-a ridicat mințile pe Tabor ajutându-i să zugrăvească cu mâinile, Sfântul Chip care iubește toată omenirea.

Într-o altă latură artistică, tinerii au mai alcătuit un ansamblu de obiecte cu specific rustic, exprimându-şi calitățile creative, prin realizarea unor opere originale, care să rămână ca mărturie a unei alternative vii, față de lumea aceasta tot mai industrializată și mai lipsită de esență.

Fiind o zi parcă mai specială decât celelalte întâlniri din cadrul "Școlii de Vară", toți participanții au primit ca dar, din partea Parohiei, "Agenda/Diario - Pentru Tine!ri - 2020-2021", editată de către obștea Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" Roma. Jurnal care să îi însoțească pe perioada anului bisericesc 2020-2021, punându-le la dispoziție înțelepte cuvinte din Biblie, învățături și îndemnuri de la Părinții Bisericii și alte lucruri minunate și utile pentru viața tânărului creștin ortodox.

Mulțumim tuturor participanților și ostenitorilor, aducând  Slavă Maicii Domnului și Sfintei Treimi pentru toate darurile și realizările frumoase!

https://www.facebook.com/episcopia.ortodoxa.italiei/videos/617871825530957/

Dettagli

Visite: 1677

III Jurnal de carantină  ~ mărturii ale preoților și mirenilor din Episcopia Ortodoxă Română a Italiei ~

(Fragmente din jurnalul Părintelui Neculai Postolache – Camposampiero)

28 martie 2020 - Procesiune  cu Icoana Maicii Domnului Pantanassa

   Ne-am  obișnuit greu cu slujirea fără credincioși în biserică. Cele mai grele momente au fost acelea în care, în timpul slujbei trebuia să mă întorc către popor și să spun: „Pace tuturor” sau când trebuia să cădesc, sau să predic în fața unei camere de luat vederi, fără a vedea fețele celor care ar fi trebuit să fie cu noi, împreună rugători. A fost un alt fel de comuniune, dar a fost o comuniune extinsă pe un teritoriu mare, în care fiecare casă în care a intrat prin intermediul undelor, Cuvântul lui Dumnezeu, a fost un receptor, dar și un emițător în același timp. Oamenii vorbeau altfel la telefon, căutau cuvinte frumoase, de suflet, care să transmită  starea lor dar să-l și întărească, prin cuvinte simple, pe celălalt. Această  stare a văzut-o, a înțeles-o și ne-a transmis-o și nouă pentru a o pune în practică, Maica Domnului - Împărăteasă a toate,  printr-o  procesiune cu  icoana sa, făcătoare de  minuni.

«Stăpână și Doamnă, prin dătătoarea de bucurie, preacinstita icoana ta „Împărăteasă a toate”, mântuiește pe cei care cu fierbințeală cer mila ta, slobozește-i din toate durerile pe cei ce aleargă la tine, din toate necazurile scapă turma ta care cere de la tine mijlocirea ta.»

(Troparul Maicii Domnului Pantanassa)

   Și am trecut la fapte: am vorbit la telefon cu domnul Fabio Bui, primarul localității Loreggia și Președinte al Provinciei de Padova și i-am explicat dorința noastră de a face o procesiune cu icoana Maicii Domnului, vindecătoare de epidemie. S-a arătat foarte bucuros de această propunere și mi-a promis că vorbește cu Comandantul Poliției pentru zona Camposamperese. Acesta m-a sunat și mi-a spus că este de acord și că dacă este nevoie, ne pune la dispoziție un echipaj de poliție care să meargă înaintea noastră, dând  astfel  activității un aspect oficial. Am mulțumit pentru disponibilitatea frumoasă a dânșilor, dar am refuzat, deoarece eu îmi propusesem să mă opresc în fața tuturor bisericilor din zonă și în locurile în care locuiesc mai mulți români, pentru a citi Acatistul Maicii Domnului. Am primit aprobarea și am trecut la faptă. Am colindat pe unde am crezut că este nevoie, dar unde nu este nevoie în astfel de vremuri? Icoana se vedea de afară și oamenii, români sau italieni, se opreau, mă opream și eu (fără să cobor din mașină), se închinau, zâmbeau fericiți, nevenindu-le să creadă că au această mare binecuvântare de a se închina unei icoane a Maicii Domnului, atât de frumoasă, atât de caldă, de primitoare și de promițătoare în a le respecta dorințele, sau dorința, pentru că vremurile au redus toate cererile noastre la una singură „Prin rugăciunile tale, Maică a lui Dumnezeu, dăruiește-ne pace și umple inimile noastre de credință, de nădejde și de dragoste față de Dumnezeu și față de aproapele”.

5 Aprilie 2020 (mesaj trimis credincioșilor)

Iubiți credincioși,

   Timpul până la Praznicul Învierii Domnului este scurt, dar îndeajuns pentru a ne întări sufletește, pentru ca, indiferent de modul în care veți fi prezenți la slujba de Paște, cu toții, să întâmpinăm marea sărbătoare a creștinătății, cu credința că Dumnezeu este cu noi și că Lumina lui Hristos luminează permanent tuturor.

   Am scris eseul de mai jos, din dorința de a vă întări și a vă asigura că sunteți cu toții în rugăciunile noastre, iar slujbele, chiar dacă sunt făcute cu ușile închise, le săvârșim cu credință, cu nădejde și dragoste, știind că Dumnezeu ne ascultă și nu ne va lăsa singuri.

   A venit timpul să ne iubim, să ne iertăm și să ne odihnim unii pe alții, așa cum nu am făcut-o niciodată până acum!

De la o inimă, pentru inimile  tuturor

E ușor a scrie versuri

Când nimic nu ai a spune,

Înșirând cuvinte goale

Ce din coadă au să sune

.........................................

Pentru ale tale patimi

Pentru propria-ți viață,

Unde ai judecătorii,

Nendurații ochi de gheață.

Ah! Atuncea ți se pare

Că pe cap îți cade cerul:

Unde vei găsi cuvântul

Ce exprimă adevărul?

   Sunt strofe din poezia „Criticilor mei” scrisă de Mihai Eminescu; strofe pe care vi le-am adus în atenție pentru frumusețea lor, dar și pentru faptul că în ultima perioadă suntem bombardați de o avalanșă de „scrieri” care de care mai de neînțeles și mai mult sau mai puțin adevărate. Poate mulți încearcă să-și spună opinia cu privire la ceea ce se întâmplă - poate cu dorința sinceră de a spune ceva frumos și din suflet – dar, de cele mai multe ori, „nu le iese”. Trebuie să ținem cont de realitatea vremurilor pe care le trăim și de viață în general pentru ca fiecare să realizeze că are anumite limite și că este necesar să-și vadă de pregătirea pe care o are și să o folosească bine pentru binele tuturor. Dacă ne-am amintit la început de gândurile lui Eminescu, de ce să nu ne amintim și de cuvintele lui Ștefan a lui Petrea Ciubotariul, tatăl marelui Creangă: „Ș-apoi, nu știi o vorbă: dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să  cetească”.

   Poate ar trebui, de multe ori, cu toții, să facem din tăcere un mijloc de comunicare.

   Fiind un timp al rugăciunii, citim mai des Acatistul Maicii Domnului, Pantanassa.

   Dacă l-ați citit, cu siguranță ați descoperit la Icosul al 10 – lea, cuvintele acestea, tainice cuvinte: „Bucură-te, cea care vorbești cu cei care caută tăcerea”și ați cugetat puțin la înțelesul lor. Cât de liniștitoare sunt aceste cuvinte, pentru că atunci când suntem preocupați de ceva anume și ne retragem în interiorul nostru pentru a căuta acolo, poate, un răspuns, cineva  vine și  stă de vorbă cu noi.

   Dacă lăsăm cuvintele lumii acesteia, care de multe ori ascund „printre rânduri”, necuvinte și vom căuta scăpare la cuvintele Cuvântului, vom afla Adevărul. Adevărul ne va face liberi și nu vom mai fi sclavii acestui bombardament de informații care nu face decât să ne țină încătușați tocmai în necunoașterea adevărului. Oare când se vor sfârși toate acestea, pentru că am pierdut tot ce era mai frumos: nu putem sta unii lângă alții

Am pierdut zâmbetul, pentru că după mască, nu știm dacă omul care s-a oprit la doi pași de noi,  ne zâmbește sau nu;

Am pierdut strângerea de mână,pentru că nu putem da mâna cu un om care, poate, nu s-a spălat pe mâini; 

Am pierdut vizita unui prieten,pentru că nu știm ce "cadou" ne poate aduce acel prieten.

   Ne adaptăm și constatăm că nu am pierdut ceea ce ține poate de o revenire la normalitate, sau cine știe, poate de o renaștere...sau poate chiar de o înviere la adevărata viață.

Ne-au rămas ochii.Să-i ținem deschiși și să fim atenți la toate:

• să vedem oamenii care trec prin fața casei cu capul în pământ, umili;
• să vedem oamenii care au privirea îndreptată înainte, plină de speranță;
• să vedem oamenii care merg cu capul în sus, privind întrebători la cer.

Ne-a rămas bucuriasă vedem în fiecare dimineață, ferestrele de la casele vecinilor, deschise;

Ne-a rămas inima pentru ca să putem  iubi.

Ne-a  rămas  sufletul pentru a putea înălța o  rugăciune către Dumnezeu.  

Ne-a rămas dorulde bună viețuire, pentru ca împreună:

• să ne dăm seama că avem nevoie, soț și soție, unul de altul și dacă unul face ceva, un lucru ce nu trebuia să-l facă, celălalt să-i spună: „lasă dragă, avem timp acum, să-l punem la loc”;
• să ne dăm seama că fata noastră și băiatul nostru au crescut, că sunt adolescenți și că discuțiile cu ei trebuie să fie mult mai serioase;
• să ne dăm seama, că luându-ne cu cele ale vieții, am uitat că Dumnezeu ne-a creat să trăim în comuniune unii cu alții și cu toții împreună, în comuniune cu Dumnezeu.        

   Seară de seară ne culcăm cu credință, cu nădejde și cu dragoste că a doua zi, soarele va fi mai luminos și că Vestea cea Bună nu va întârzia să apară.                      

Sau Vestea Bună a venit?

Vestea cea Bună a venit și Hristos este în mijlocul nostru,

Este și va fi, totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!